Toată copilăria mi-am petrecut-o la țară, într-o casă construită de la la 0 de către bunicii mei. Nu cunoșteam procesul dar le știam prea bine sentimentul de mândrie când vorbeau despre asta. Mândria asta nu avea nicio urmă de vanitate. Sau de superioritate. Era o mândrie luminoasă care apare pe fața cuiva care s-a autodepășit și și-a îndeplinit un vis. Acum nu-mi mai amintesc foarte bine sentimentul pe care îl trăiam atunci, în timp de alergam desculță prin toată curtea, adormeam la umbra unui nuc enorm sau cum îmi petreceam serile cu prieteni de vârsta mea, povestindu-ne tot ce se mai întâmpla în micul nostru univers de acolo. Pentru că pe atunci simțeam că avem un univers al nostru și că avem cui aparține.

Odată ce m-am mutat în București am pierdut noțiunea asta șocant de repede. Blocurile înalte, ușile de apartament inpenetrabile, salururile seci de pe holuri, toate acestea ne adânceau pe toți într-o singurătate în colectivitate. Oamenii erau cu mult mai aproape de mine fizic, nu existau curți de câteva hectare care să ne despartă, dar nimeni nu făcea niciun pas să arunce în aer acel zid invizibil care exista între oamenii de la bloc.

Așa că m-am luptat permanent pentru o casă. O casă cu o curte în care să pot planta un nuc, o casă la poarta căreia să așez o bancă și oamenii să vină, să se așeze pe ea și să povestească.

Soarta a fost de partea mea. Am început să lucrez încă din facultate și acum, la vârsta de 31 de ani am reușit în sfârșit să economisesc o sumă de bani care să îmi permită să îmi construiesc propria casă. Sau cel puțin așa consideram eu. Am decis că voi merge și eu pe rețeta de la 0 pentru că îmi doresc să cunosc sentimentul acela pe care îl simțeam în vorbele bunicilor mei când vorbeau despre casa lor. Terenul mi-a fost lăsat moștenire, spre supriza mea decătre o mătușă care parcă mi-a intuit planurile și a complotat cu Universul, în ajutorul meu.

Însă, la început, nu aveam nicio idee despre ce va presupune întreg procesul de construire. Majoritatea prietenilor mei umpluseră deja blocurile rezidențiale de la marginea Bucureștiului, deja ridicate, deja finisate. O mulțime de apartamente aproape identice. Fără să vreau să fiu răutăcioasă, deși vizitam 5 persoane într-o săptămână, aveam impresia că ajung în același loc: peste tot, același parchet laminat nuc închis, aceeași mobilă wenge minimalistă și aceleași scaune tapițate crem. Era tot ceea ce nu îmi doream să se întâmple în cazul meu. Citisem mult și știam din romanele lui Oscar Wilde că orice casă poate avea o personalitate fascinantă. Dar nu aveam nicio cunoștință despre instalații electrice, instalații termice sau instalații sanitare sau ce tămplărie PVC ar trebui să folosesc. Căutam zile în șir informații și nu găseam decât frânturi de experiențe neplăcute, prețuri care-mi păreau exagerate și niciun sfat concret.

Singura mea experiență cu celebrii meșteri se întâmplase cu ani în urmă: o țeavă de la baie care avea cel puțin 60 de ani se spărsese în sfârșit și am aflat cu ocazia schimbării ei că va trebui să schimb toată gresia din baie. Că niciun furnizor nu produce fix același model tocmai din motivul acesta.

Găsesc într-un final o ancoră. Un website care îmi promite că mă va scuti de costurile de “raft”. Conceptul lor de business mi se pare foarte inovativ: fiecare proiect este tratat individual: fără stocuri, magazii sau costuri de manipulare a mărfurilor. După ce “răsfoiesc” puțin website-ul îmi dau seama că pot cumpăra orice de acolo și că există oameni, în număr mare, care au făcut deja asta și sunt foarte mulțumiți.

Având deja proiectul făcut de către o firmă de arhitectură și proiectare, încep un test: trimit cereri de ofertă în același timp către vindem vindem-ieftin.ro și către o firmă de construcții căreia îi cer costuri separate pe manoperă și materiale. Îmi construiesc cererea de ofertă în așa fel încât materialele pentru care solicit costuri să fie identice. A doua zi primesc o ofertă de la vindem-ieftin.ro. Este o ofertă foarte bună, însă asta o voi fi aflat când primesc răspunsul și de la firma de construcții, unde materialele aveau un adaos de 25% față de prima ofertă. Este un adaos enorm când calculezi prețurile finale doar pe materiale. Decizia mea e fundamentată corect. Acum nu mai am nevoie decât de o echipă de construcții de încredere. Și am deja câteva recomandări.

 

Articol editat pentru Super Blog 2018.

vindem-ieftin.ro

 

 

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here