Evensys

Mi-am început ziua într-o notă oarecum absurdă. Încă de dimineață se anunța o zi dintre acelea în care dacă te-ar întreba cineva care ai vrea să fie superputerea ta ai alege să poți să te clonezi în vreo 10 variante identice astfel încât să poți face toate lucrurile pe care ți le propui tu sau ți le bagă alții pe gât. Sesiune de restanțe la SNSPA, mailuri peste mailuri de la muncă, planuri de social media, brand employment, follow-up-uri și o mie de telefoane la care nu puteam să răspund.

Simt deja că începe să îmi joace memoria feste. Am acumulat deja atât de multă oboseală încât trebuie să notez orice chichiță pe care trebuie să o rezolv în minutul respectiv și am momente în care uit unde am notat. Sau deschid telefonul să îmi verific agenda, convinsă fiind că am uitat ceva important și mă blochez pentru că am uitat deja de ce stau cu el în mână. Nu sunt puține zilele în care trebuie să fug de la birou, să îl iau pe Albert, rămas printre ultimii la grădiniță, să ajung acasă și să mai trebuiască să mai rezolv alte câteva lucruri pentru că nu s-a inventat încă ziua de vreo 30 de ore măcar.

Azi a fost fix o zi de genul ăsta. Am fugit de la SNSPA la Influential Marketing Conference și am ajuns după vreo două ore. Mi-am luat repede o cafea și am intrat în sală. Vorbea Alexandra Teja, Director of Customer Success. Am reținut doar că ei fac deja ceea ce se numește Critical Metrics for Successful Influencer Marketing in Correlation with pricing. Adică nu mai vine Gigel și iți spune că el are o comunitate pe Facebook de 30k și pe Instagram de 200k și atunci e total legitim să te cărpească de vreo 3000 de euro să pună o poză cu el și cu produsul tău undeva frumos, în Bari. Nu. Oamenii ăștia calculează un preț pe baza următorei formule:

Media Value per Post x Audience Quality Grade x Target Group Accuracy x Brand Fit + Content Value = Price

Am ieșit apoi la pauza de masă unde am intrat foarte ușor în contact cu Linda Hornfeldt, Fondator al Influencers of Sweden. Adică a intrat ea foarte ușor pentru că eu stăteam singură ca o sociopată la masă, cu trei felii de roșii în față, gândindu-mă la formula asta și cum naiba pot să aflu mai multe detalii.

Linda m-a abordat atât de natural și de prietenos că mi s-a activat toată tulburarea paranoidă incipientă de român clasic. Dar sunt totuși o extrovertă (am făcut testul ăla Jung-Briggs online și e deja clar că sunt plină de potențial) și am început să îi ofer poate mai multe detalii decât îți dorea despre mirifica noastră țară, despre cadrul de reglementări în influential marketing care nu există, la cadrul mai larg de reglementări care există dar sunt praf și la mindset-ul de evazioniști pe care îl avem cu toții, adică, mai pe românește, cum ne-am fura statul pănă la ultimul leu dacă am putea. Și am simțit cum îi stătea vita în gât deși era numai medium rare și mai avea și un sos de vin alunecos.

Mi-a mărturisit că e oarecum șocată, că ea nu e obișnuită ca lucrurile să poată să stea atât de prost și să nu se ia măsuri și că dacă mă simt confortabil să îi dau această imagine, ea fiind un turist aici. I-am răspuns răspicat că nu am nicio jenă să spun lucrurilor pe nume și că mi-aș dori să fiu ușor schizoidă și happy dar acest lucru îmi e practic imposibil pentru că nu m-a ajutat genetica. Aia m-a regulat pe alte părți dar asta e altă discuție.

Job done! Mission accomplished. Another one bites the dust!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!

* Checkbox GDPR is required

*

I agree

Please enter your name here