Zilele trecute, când am scris despre teoria psihosocială dezvoltată de Freud aici, m-am gândit că ar fi utilă o trecere în revistă a tuturor teoriilor legate de etapele de dezvoltare ale copiilor, de la naștere, până la adolescență. Indiferent că unele se contrazic cu altele și altele vin în completarea unora, ele fac parte dintr-un program de cercetare iar imaginea merită mereu privită în ansamblu. Așa că următoarea teorie la care m-am oprit a fost cea dezvoltată de Piaget. Despre teoriile dezvoltate de Freud și Erikson puteți citi aici și aiciPe scurt teoria dezvoltării cognitive formulată de Piaget sugerează că toți copii trec prin patru etape de dezvoltare cognitivă.

Perioada senzorio-motorie durează de la naștere până la vârsta de 2 ani și vizează mai multe caracteristici și schimbări de dezvoltare:

  • bebelușul cunoaște lumea externă prin mișcare și senzații
  • Înepe să învețe să perceapă lumea prin acțiuni simple: supt, apucat, văz și ascultare
  • Bebelușii încep să înțelegă că lucrurile continuă să existe chiar dacă nu mai pot fi văzute (permanența obiectelor)
  • Conștientizează că sunt ființe separate de restul persoanelor și obiectelor din jurul lor
  • Realizează că acțiunile lor au consecințe asupra realității care îi înconjoară.

În această fază cognitivă incipientă bebelușii și copiii își deprind cunoștințele prin intermediul experiențelor senzoriale și prin manipularea obiectelor. Tot în această fază trec printr-o perioadă dramatică de creștere și acumulare de cunoștințe.

Dezvoltarea cognitivă caracteristică pentru această perioadă se întâmplă într-un ritm accelerat și presupune o creștere majoră a aptitudinilor: nu numai că învață să se târască și să meargă dar învață, în același timp, multe despre limbaj de la persoanele care le sunt aproape. În ultima fază a acestei etape, se dezvoltă ideea de reprezentare. Prin realizarea că obiectele sunt separate și distincte și au o existență proprie, înafara percepției individuale, copiii încep să atribuie nume și cuvinte obiectelor.

Perioada preoperațională (2-7 ani)

  • copiii încep să gândească simbolic și să folosească cuvinte și imagini pentru a reprezenta obiecte
  • în această etapă devin egocentrici și au o adevărată problemă în a vedea sau analiza și perspectiva celorlalți
  • chiar dacă devin din ce în ce mai buni în stăpânirea limbajului și a gândirii, încă au tendința de a concretiza puternic

Fundamentele limbajului pot fi observate din etapa anterioară, însă apariția limbajului este una dintre pietrele de hotar ale acestei etape. În această etapă copiii învață disimularea dar au încă dificultăți de logică și respectarea punctului de vedere al altei persoane. Se luptă să înțeleagă ideea de constanță.

Etapa operațională concretă (7-11 ani)

  • copiii încep să gândească logic evenimente concrete
  • încep să înțeleagă conceptul de conservare: de ex. că lichidul care încape într-un pahar scund dar lat este în aceeași cantitate cu cel care încape într-un pahar înalt și mai îngust.
  • Gândirea lor devine mai logică și mai organizată, dar este încă destul de concretă
  • încep să folosească logica inductivă sau formarea unui raționament plecând de la o informație specifică și ajungând la un principiu general

În această etapă, ei devin mult mai abilitați în folosirea logicii. Egocentrismul care caracteriza etapa anterioară începe să dispară și lasă loc empatiei: devin interesați de modul în care se simt alți oameni, prin faptul că ajung să conștientizeze că ideile lor sunt unice și nu sunt neapărat împărtășite de ceilalți.

Perioada operațională formală (de la 12 ani la maturitate)

  • de la această vârstă, adolescentul începe să gândească abstract și să abordeze probleme ipotetice
  • adolescenții încep să se gândească mai mult la noțiuni legate de morală, filosofie, etică, idei sociale și politice
  • încep să folosească logica deductivă sau raționamentul de la un principiu general la o informație specifică

Ultima etapă enunțată de Piaget implică o creștere în logica gândirii, abilitatea de a folosi raționamentul deductiv și o înțelegere a ideilor abstracte. În acest punct, oamenii devin capabili să gândească mai multe soluții posibile ale problemelor.

Sursă: http://www.bxscience.edu

Sursă foto: emaze.com

2 COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!

* Checkbox GDPR is required

*

I agree

Please enter your name here